Cum se proiectează și se certifică sistemele bazate pe RTD sigure din punct de vedere funcțional

Un detector de temperatură de rezistență (RTD), format dintr-un traductor și circuitul său de condiționare a semnalului front-end analogic (AFE), este precis și fiabil și utilizat pe scară largă. Cu toate acestea, pentru aplicațiile critice și de înaltă fiabilitate, este adesea necesar să se proiecteze și să se asigure un sistem funcțional sigur prin intermediul procesului de certificare a componentelor Route 1S sau Route 2S.

Certificarea unui sistem pentru siguranța funcțională este un proces complex, deoarece toate componentele sistemului trebuie să fie examinate pentru a se identifica mecanismele și modalitățile potenţiale de defectare. Există o varietate de modalități prin care se pot diagnostica defecțiunile, iar utilizarea pieselor deja certificate facilitează acest proces, reducând efortul necesar pentru certificare.

Rețineți că „fiabilitatea” este legată de siguranța funcțională, dar nu este același lucru cu siguranța din punct de vedere funcțional. În termenii cei mai simpli, fiabil se referă la un proiect și o implementare care funcționează conform specificațiilor, fără probleme sau defecțiuni, în timp ce „sigur din punct de vedere funcțional" înseamnă că orice defecțiune trebuie să fie detectată din proiectare. Atât fiabilitatea, cât și siguranța funcțională sunt necesare pentru aplicațiile critice.

Acest articol va examina elementele de bază ale RTD-urilor și ale circuitelor de condiționare a semnalelor acestora în contextul certificării funcționale sigure. Se vor discuta apoi diferitele niveluri de certificare a fiabilității și a defecțiunilor și ce este necesar pentru a le îndeplini prin ambele modalități. Două circuite integrate RTD AFE multicanal, perechea AD7124 de la Analog Devices, împreună cu o placă de evaluare asociată, vor fi utilizate pentru a ilustra punctele cheie.

Rolul siguranței funcționale

Siguranța funcțională are rolul de a asigura protecția împotriva riscului inacceptabil de vătămare sau afectare a sănătății persoanelor, prin corecta implementare a uneia sau mai multor funcții automate de protecție/siguranță. Aceasta garantează că produsul, dispozitivul sau sistemul continuă să funcționeze în siguranță în cazul unei defecțiuni. Este necesară într-o gamă largă de aplicații industriale, comerciale și chiar în unele aplicații de consum, cum ar fi:

• Vehicule autonome
• Siguranța mașinilor și robotică
• Sisteme de control industrial (ICS)
• Produse de consum destinate caselor inteligente
• Fabrici și lanțuri de aprovizionare inteligente
• Sisteme automate de siguranță și sisteme de control pentru zone periculoase

De exemplu, într-un proiect sigur din punct de vedere funcțional, funcția unui comutator master de pornire/oprire a alimentării ar permite în continuare oprirea alimentării, chiar dacă alte componente din sistem nu funcționează (Figura 1).

Figura 1: Într-un sistem sigur din punct de vedere funcțional, nu poate exista nicio îndoială sau ambiguitate cu privire la faptul că acest comutator va face ceea ce spune că este proiectat să facă. (Sursa imaginii: Pilla via City Electric Supply Co.)

Noțiuni de bază RTD

De ce ne interesează temperatura și siguranța funcțională? Un motiv întemeiat constă în faptul că temperatura reprezintă cel mai des măsurat parametru fizic. Este adesea legată de aplicații de siguranță sau critice și este acceptată de o gamă largă de traductoare. Printre acestea se numără RTD-urile, care sunt simple din punct de vedere conceptual: ele valorifică coeficientul de temperatură cunoscut și repetabil al rezistenței (TCR) unor metale precum nichelul, cuprul și platina. RTD-urile de platină cu rezistență de 100 ohmi (Ω) și 1000 Ω la 0 °C sunt cele mai utilizate și pot fi folosite în intervalul cuprins între -200 °C și +850 °C.

Aceste RTD-uri au o relație foarte liniară între rezistență și temperatură în acest interval de temperatură; pentru situații de precizie foarte ridicată, există tabele și factori de corecție și compensare care se pot aplica. RTD-ul de platină cu o rezistență nominală de 100 Ω (desemnat PT100) are o rezistență tipică de 18 Ω la -200 °C și 390,4 Ω la +850 °C.

Utilizarea unui RTD necesită ca acesta să fie excitat de un curent cunoscut care este de obicei menținut la aproximativ 1 miliamper (mA) pentru a minimiza autoîncălzirea. Se folosesc și alte valori de curent, în funcție de rezistența nominală a RTD-ului.

Căderea de tensiune pe RTD este măsurată simultan prin intermediul unui AFE format dintr-un amplificator cu câștig programabil (PGA) și, în aproape toate cazurile, un convertor analogic-digital (ADC) împreună cu o unitate microcontroler (MCU) (Figura 2).

Figura 2: Utilizarea unui RTD pentru măsurarea temperaturii necesită conducerea unui curent cunoscut prin RTD și măsurarea căderii de tensiune pe acesta, apoi aplicarea legii lui Ohm. (Sursa imaginii: Digi-Key)

Topologia circuitului acestei scheme de bază este identică cu utilizarea unui rezistor de detecție pentru a determina curentul printr-o sarcină, dar aici variabilele cunoscute și necunoscute sunt comutate. Pentru detectarea curentului, rezistența este cunoscută, în timp ce curentul este necunoscut, astfel încât calculul este I = V/R. În cazul RTD-urilor, curentul este cunoscut, dar nu și rezistența, astfel încât calculul este R = V/I.

PGA este necesar pentru a menține integritatea semnalului și pentru a maximiza gama dinamică, deoarece nivelurile de tensiune pe RTD pot varia de la zeci de milivolți la sute de milivolți, în funcție de tipul de RTD și de temperatură.

Conexiunea fizică dintre sursa de excitație, RTD și PGA poate fi o interfață cu două, trei sau patru fire. În timp ce, în principiu, două cabluri sunt suficiente, există probleme asociate cu căderea IR în cablurile de conectare, împreună cu alte artefacte. Utilizarea topologiilor cu trei și patru fire într-o conexiune Kelvin mai avansată are ca rezultat o performanță mai precisă și mai consecventă, chiar dacă se adaugă la costurile de cablare (Figura 3).

Figura 3: RTD-ul poate fi comandat și detectat prin intermediul a doar două fire (stânga), dar utilizarea a trei fire (centru) și chiar a patru fire (dreapta, conexiune Kelvin) permite eliminarea diferitelor surse de eroare din cauza firelor. (Sursă imagine: Analog Devices)

Începeți cu terminologia și standardele

La fel ca în multe domenii specializate, siguranța funcțională are numeroși termeni unici, seturi de date și acronime care se utilizează pe scară largă în discuțiile relevante. Printre acestea se numără:

• Defecțiuni în timp (FIT): numărul de defecțiuni care pot fi așteptate într-un miliard (10⁹) de ore de funcționare a dispozitivului.
• Analiza modurilor de defectare și a efectelor (FMEA): procesul de examinare a cât mai multor componente, ansambluri și subsisteme posibil pentru a identifica modurile potențiale de defectare într-un sistem, precum și cauzele și efectele acestora.
• Analizele modurilor de defectare, efectelor și diagnosticării (FMEDA): o tehnică de analiză sistematică pentru a obține ratele de defectare la nivel de subsistem/produs, modurile de defectare și capacitatea de diagnosticare.

Pentru o analiză completă, sunt necesare date FIT, precum și analizele modurilor de defectare, efectelor și diagnosticării (FMEDA) pentru diferitele componente ale sistemului. FMEA oferă numai informații calitative, în timp ce FMEDA oferă informații atât calitative, cât și cantitative, permițând utilizatorilor să măsoare nivelul de impact pentru modurile de defectare și să le ordoneze în funcție de importanță. FMEDA adaugă informații privind analiza riscurilor, modurilor de defectare, efectelor și diagnosticării, precum și informații privind fiabilitatea.

• Nivelul de integritate a siguranței (SIL): există patru niveluri de integritate distincte asociate cu SIL: SIL 1, SIL 2, SIL 3 și SIL 4. Cu cât nivelul SIL este mai ridicat, cu atât este mai ridicat nivelul de siguranță asociat și cu atât este mai mică probabilitatea ca un sistem să nu funcționeze corect.

O clasificare SIL 2 indică faptul că peste 90% din defecțiunile sistemului pot fi diagnosticate. Pentru a certifica un proiect, proiectantul sistemului trebuie să furnizeze dovezi autorității de certificare cu privire la eventualele defecțiuni, dacă acestea sunt defecțiuni sigure sau periculoase și cum pot fi diagnosticate.

• IEC 61508, cu titlul oficial „Siguranța funcțională a sistemelor electrice/electronice/electronice programabile referitoare la securitate” (și denumită informal doar „Siguranța funcțională electronică”), este specificația pentru proiectele sigure din punct de vedere funcțional. Acesta documentează fluxul de proiectare necesar pentru a dezvolta o piesă certificată SIL. Trebuie generată documentație pentru fiecare etapă, de la concept și definiție până la proiectare, aspect, fabricare, asamblare și testare.

Acest proces este cunoscut sub numele de Route 1S și este unul complicat. Cu toate acestea, există o alternativă la Route 1S, numită Route 2S. Aceasta este o rută „dovedită în utilizare” și se aplică atunci când volume mari de produs au fost proiectate în produse și sisteme finale și sunt utilizate pe teren cu mii de ore de funcționare acumulate.

În cadrul fluxului Route 2S, un produs poate fi în continuare certificat dacă se furnizează autorității de certificare dovezi privind:

• Volumele utilizate pe teren
• Analiza tuturor retururilor de pe teren și detalierea faptului că retururile nu au fost cauzate de defecțiuni ale componentei în sine
• Fișa cu date de securitate care oferă detalii privind diagnosticele și acoperirea pe care acestea o oferă
• FMEDA pentru pini și pentru matrițe

Fuzionarea interfețelor RTD cu fluxul SIL Route 2S

Certificarea unui sistem este un proces de lungă durată, deoarece toate componentele sistemului trebuie să fie examinate pentru a se identifica mecanismele potenţiale de defectare și există diferite metode de diagnosticare a defecțiunilor. Utilizarea pieselor care sunt deja certificate reduce efortul necesar și scurtează procesul de certificare.

O componentă de interfață RTD matură, cu grad ridicat de integrare este esențială pentru a facilita certificarea Route 2S, deoarece definește un pachet complet de soluții și, prin urmare, poate fi complet caracterizată cu date asociate cu utilizarea pe teren și cu defecțiunile. Acest lucru este diferit de utilizarea mai multor circuite integrate mai mici, unde diferitele interfețe și interacțiuni ale acestora trebuie analizate pentru configurația specifică de interconectare utilizată.

Un exemplu în acest sens este modelul AD7124-4 cu patru canale (Figura 4) și modelul similar cu opt canale AD7124-8 (denumit colectiv în continuare „AD7124" atunci când se discută despre numeroasele caracteristici pe care le au în comun). Aceste componente se potrivesc bine fluxului Route 2S datorită funcțiilor de autotestare și diagnosticare încorporate, precum și datorită „istoricului” lor de pe teren.

Figura 4: AD7124-4 cu patru canale este un lanț de semnal complet din punct de vedere funcțional între senzorul RTD și procesor. (Sursă imagine: Analog Devices)

Aceste circuite integrate sunt soluții complete pentru măsurarea RTD pe mai multe canale și includ toate elementele constitutive necesare de la un senzor la o ieșire digitalizată și pentru comunicarea cu un microcontroler asociat. Acestea includ multiplexorul multicanal, PGA, ADC sigma-delta pe 24 de biți, surse de curent pentru RTD-uri, referințe de tensiune pentru funcționarea internă, ceas de sistem, filtrare analogică și digitală și interfețe seriale cu trei sau patru fire pentru SPI, QSPI, MICROWIRE și interconexiuni compatibile cu DSP.

Cu toate acestea, prezența acestor funcții nu oferă în mod inerent o bază pentru calificarea SIL Route 2S. Pentru o proiectare sigură din punct de vedere funcțional, este necesară o serie de diagnostice încorporate pentru numeroasele funcții care alcătuiesc sistemul RTD. Multiplele diagnostice încorporate în AD7124 minimizează atât complexitatea, cât și timpul de proiectare și elimină necesitatea de a duplica lanțul de semnal pentru acoperirea diagnosticului.

Aceste diagnostice includ, dar nu se limitează la monitorizarea sursei de alimentare, a tensiunii de referință și a intrării analogice; detectarea unui fir deschis la RTD-uri; verificarea performanțelor de conversie și calibrare; verificarea funcționalității lanțului de semnale; monitorizarea funcțiilor de citire/scriere; și monitorizarea conținutului registrelor.

Cum se traduc aceste declarații de „nivel înalt” în diagnosticele necesare pe cip? Răspunsul are mai multe fațete, printre care:

Diagnosticarea SPI: pentru fiecare scriere în AD7124, procesorul generează o valoare de verificare a redundanței ciclice (CRC) care este adăugată la informațiile trimise către ADC. ADC-ul generează apoi propria valoare CRC din informațiile primite și o compară cu valoarea CRC primită de la procesor. În cazul în care ambele valori coincid, informația este intactă și va fi scrisă în registrul relevant de pe cip.

Dacă valorile nu coincid, înseamnă că a avut loc o corupție minoră în timpul transmisiei, iar circuitul integrat (CI) setează un indicator de eroare care indică faptul că a apărut o corupție a datelor. De asemenea, AD7124 se autoprotejează prin faptul că nu scrie informațiile corupte într-un registru.

O procedură CRC similară este utilizată atunci când informațiile sunt citite de la AD7124 la procesorul de sistem. În cele din urmă, interfața numără și impulsurile de ceas pentru a se asigura că există doar opt astfel de impulsuri la fiecare cadru de date de citire sau de scriere, asigurându-se astfel că nu a avut loc o eroare de ceas.

Verificări de memorie: un CRC este, de asemenea, utilizat pentru a valida conținutul registrelor la pornire sau ori de câte ori registrele de pe cip sunt modificate (cum ar fi atunci când se modifică amplificarea). Procesul CRC este, de asemenea, executat periodic pentru a se asigura că niciun bit de memorie nu a fost „inversat” din cauza zgomotului sau din alte cauze. Dacă apare o schimbare și ulterior procesorul primește un semnal că setările registrului au fost corupte, acesta poate reseta convertorul analogic-digital (ADC) și reîncărca registrele.

Verificări ale lanțului de semnale: toate tensiunile statice critice pot fi verificate prin intermediul ADC, inclusiv șinele de alimentare, ieșirile regulatorului LDO (low-dropout) și tensiunile de referință; de asemenea, se poate verifica prezența sau absența condensatorului extern pe LDO. În plus, se poate aplica o tensiune cunoscută la intrarea ADC pentru a verifica setările ADC și ale funcției de amplificare. Mai mult, se pot injecta curenți cunoscuți pe intrările analogice pentru a verifica dacă există un RTD deschis sau scurtcircuitat.

Conversie și calibrare: rezultatele conversiei ADC sunt verificate în mod continuu pentru a vedea dacă acestea ajung la toate valorile de „zero” sau la scala completă, oricare dintre acestea indicând o problemă. Fluxul de biți de la modulatorul din centrul ADC este monitorizat pentru a se asigura că nu a fost saturat, iar dacă apare saturația (ceea ce înseamnă că au fost 20 de valori consecutive de unu sau de zero de la modulator), se activează un indicator de eroare.

Frecvența ceasului principal: frecvența acestui ceas nu doar controlează ratele de conversie, ci stabilește și frecvențele de decuplare ale filtrelor digitale de 50/60 Hertzi (Hz). Un registru intern din AD7124 permite procesorului însoțitor să cronometreze și, astfel, să verifice acuratețea ceasului principal.

Caracteristici suplimentare: AD7124 include un senzor de temperatură, care poate fi utilizat și pentru a monitoriza temperatura matriței. Ambele versiuni au un rating de descărcare electrostatică (ESD) de 4 kilovolți (kV) pentru o performanță robustă și ambele sunt adăpostite într-o capsulă LFCSP de 5 × 5 milimetri (mm) care este potrivită pentru proiecte cu siguranță intrinsecă.

Datorită complexității interne, sofisticării și caracteristicilor avansate de autotestare ale AD7124-4 și AD7124-8, este logic să existe un mijloc prin care să se exercite și să se evalueze circuitele integrate.

Pentru a realiza acest lucru, Analog Devices oferă o pereche de plăci conectate: placa de evaluare EVAL-AD7124-4SDZ pentru AD7124-4 (Figura 5) și placa însoțitoare EVAL-SDP-CB1Z SDP (System Demonstration Platform)/de interfață (Figura 6). Prima este specifică pentru AD7124-4 și funcționează împreună cu cea de-a doua, care asigură comunicarea cu PC-ul utilizatorului și cu software-ul de evaluare prin intermediul unei legături USB.

Figura 5: EVAL-AD7124-4SDZ este o placă de evaluare pentru AD7124-4. (Sursă imagine: Analog Devices)

Figura 6: Placa EVAL-SDP-CB1Z/de interfață însoțește placa de evaluare EVAL-AD7124-4SDZ, oferind o conexiune USB la un PC gazdă. (Sursă imagine: Analog Devices)

Aranjamentul de evaluare este susținut de software-ul AD7124-4 EVAL+, care configurează complet funcționalitatea registrului dispozitivului AD7124-4 și exercită circuitul integrat. De asemenea, oferă o analiză în domeniul temporal sub formă de grafice de formă de undă, histograme și analize de zgomot asociate pentru evaluarea performanțelor ADC.

Tranziția către o proiectare sigură din punct de vedere funcțional

Este important să realizați că AD7124-4 și AD7124-8 nu sunt clasificate SIL, ceea ce înseamnă că nu au fost proiectate și dezvoltate folosind liniile directoare de dezvoltare definite de standardul IEC 61508. Cu toate acestea, prin înțelegerea aplicației finale și prin utilizarea adecvată a diverselor diagnostice, acestea pot fi evaluate pentru a fi utilizate într-un proiect cu clasificare SIL.

Calea către certificarea Route 1S are mai multe considerente pentru analiza și abordarea defecțiunilor, care pot fi sistemice sau aleatorii. Defecțiunile sistemice apar din cauza unor deficiențe de proiectare sau fabricație, cum ar fi un întrerupător zgomotos din cauza lipsei de filtrare pe pinul de întrerupere extern sau o marjă insuficientă pentru un semnal. În schimb, defecțiunile aleatorii au cauze fizice, cum ar fi coroziunea, stresul termic sau uzura.

O preocupare importantă este numită defecțiune periculoasă nedetectată, care este abordată prin tehnici multiple. Pentru a minimiza defecțiunile aleatorii, proiectanții folosesc una sau toate cele trei tactici:

• Componente mai fiabile și mai puțin solicitate.
• Diagnosticarea care se bazează pe mecanisme de detectare încorporate, implementate prin hardware sau software.
• Toleranța la defecte prin circuite redundante. Prin adăugarea unei căi redundante, se poate tolera o singură defecțiune. Acesta se numește sistem cu toleranță la defecte hardware 1 (HFT 1), ceea ce înseamnă că o singură defecțiune nu poate provoca defectarea sistemului.

Un instrument pentru a înțelege acoperirea nivelului SIL este o matrice care prezintă o fracție de defecțiune sigură (SFF) (gradul de acoperire a diagnosticului) și toleranța la defecte hardware (redundanța) (Figura 7).

Figura 7: Această matrice caracterizează fracția de defecțiune sigură (SFF) în raport cu toleranța la defecte hardware (HFT) și oferă o perspectivă asupra acoperirii SIL. (Sursa imaginii: Analog Devices)

Rândurile arată gradul de acoperire a diagnosticului, în timp ce coloanele arată toleranța la defecte hardware. Un HFT de 0 înseamnă că, dacă există un defect în sistem, funcția de siguranță va fi pierdută. Un nivel mai ridicat de diagnosticare reduce cantitatea necesară de redundanță a sistemului sau îmbunătățește nivelul SIL al soluției cu același nivel de redundanță (deplasare în josul matricei).

Rețineți că FMEDA a unei aplicații tipice de temperatură care utilizează aceste dispozitive arată o fracție de defecțiune sigură (SFF) mai mare de 90%, în conformitate cu IEC 61508. În mod normal, ar fi nevoie de două ADC-uri tradiționale pentru a asigura acest nivel de acoperire prin redundanță, dar AD4172 necesită doar un singur ADC, oferind astfel economii semnificative în ceea ce privește costul listei de materiale (BOM) și suprafața plăcii de circuit.

Documentație pentru proiectele clasificate SIL

Pentru a obține certificarea Route 1S este nevoie de o documentație amplă. Printre documentele sursă necesare se numără:

• Fișa de date de securitate (manualul de securitate pentru o piesă clasificată SIL)
• FMEDA pentru pini și FMEDA pentru matrițe, cu modurile de defectare, efectele și analiza pentru ambele
• Lista de verificare Anexa F (definită de IEC 61508)

Această documentație, la rândul ei, provine dintr-o varietate de surse (Figura 8):

• Datele de diagnosticare din fișa tehnică surprind toate caracteristicile de diagnosticare disponibile în piesă.
• Datele de proiectare se referă la datele interne. De exemplu, suprafața matriței și impactul fiecărui bloc intern al piesei.
• FIT, cu ratele pentru diferite componente, sunt disponibile în cartea tehnică.
• Testele de inserție a defectelor se efectuează pentru blocurile care nu pot fi analizate cu ajutorul datelor de proiectare și de diagnosticare. Aceste teste sunt planificate pe baza cerințelor aplicației, iar rezultatul testelor de inserție a defectelor este utilizat pentru a consolida documentele FMEDA și FMEA.

Figura 8: Diversele surse de documentare sunt agregate și analizate pentru a furniza pachetul complet de informații necesar pentru certificarea SIL. (Sursă imagine: Analog Devices)

Examinând specificațiile mai în detaliu:

• Manualul de siguranță sau fișa cu date de securitate utilizează toate informațiile compilate pentru a furniza cerințele necesare pentru a permite integrarea AD7124-4 sau AD7124-8. Aici sunt reunite toate diagnosticele și analizele care provin din diverse documente și seturi de date.
• FMEDA pentru matrițe pentru AD7124-4 și AD7124-8 analizează blocurile principale din schema aplicației, identifică modurile de defectare și efectele și verifică diagnosticul și analizele pentru o anumită funcție de siguranță. De exemplu, analiza modulului de ceas arată modurile de defectare, efectul fiecăruia asupra ieșirii, gradul de acoperire a diagnosticului și o analiză a impactului (Figura 9).

Figura 9: Acest tabel definește modul de defectare a blocului de ceas principal, efectele, diagnosticarea și analiza. (Sursa imaginii: Analog Devices)

Această FMEDA pentru matrițe are ca rezultat o prezentare cantitativă a ratelor de defectare pentru defecțiuni sigure, defecțiuni periculoase detectate și defecțiuni periculoase nedetectate. Toate acestea sunt utilizate pentru a calcula SFF.

FMEDA pentru pini privește defecțiunile dintr-o perspectivă diferită. Acesta analizează diferite tipuri de defecțiuni pe pinii AD7124-4 și AD7124-8 și rezultatul acestora în ceea ce privește aplicația RTD. Face acest lucru pentru fiecare pin în parte și descrie rezultatul în cazul în care pinul se deschide, se scurtcircuitează la alimentare/masă sau se scurtcircuitează la pinii adiacenți.

Lista de verificare Anexa F este o listă de verificare a măsurilor de proiectare pentru evitarea defecțiunilor sistematice. Aceasta cuprinde:

• Prezentarea generală a produsului
• Informații despre aplicație
• Conceptul de siguranță
• Predicțiile privind durata de viață
• FIT
• Calculele FMEDA—SFF și DC
• Mecanismele de siguranță hardware
• Descrierea diagnosticării
• Robustețea CEM
• Funcționarea în configurații redundante
• Anexe și lista de documente

Pe scurt, certificarea siguranței funcționale pentru o componentă nou introdusă prin intermediul Route 1S este lungă, complexă, consumatoare de timp, intensă și cuprinzătoare. Din fericire, Route 2S, după cum s-a menționat mai sus, este o abordare alternativă care este viabilă pentru anumite componente.

Route 2S: o cale alternativă

Traseul cunoscut sub numele de Route 2S este aplicabil pentru o piesă eliberată cu experiență și date din teren și este desemnat ca fiind „dovedit în utilizare”. Acesta se bazează pe o analiză a retururilor clienților și a numărului de dispozitive livrate. Nu poate fi utilizat cu piese noi care au un „istoric” de expunere redus sau inexistent în utilizarea reală.

Route 2S permite certificarea SIL ca și cum piesa ar fi fost analizată în totalitate în conformitate cu standardul IEC 61508. Poate fi utilizat de proiectanții de module și sisteme dacă au utilizat cu succes în trecut circuitul integrat în cauză și cunosc rata de eșec de pe teren. Datorită caracteristicilor lor de testare și verificare integrate, împreună cu datele de performanță, AD7214-4 și AD7214-8 sunt considerați candidați potriviți pentru Route 2S.

Invocarea Route 2S necesită date detaliate și semnificative din punct de vedere statistic privind retururile și defecțiunile de pe teren. Această cerință este mult mai greu de îndeplinit de către furnizorii de circuite integrate decât de către furnizorii de plăci sau module. Motivul este acela că, în general, aceștia nu cunosc suficient de bine aplicația finală sau ce procentaj de unități defecte de pe teren le sunt returnate pentru analiză.

Concluzie

Traseul Route 1S pentru certificarea sigură din punct de vedere funcțional a noilor produse este complet, cuprinzător și detaliat. Este, de asemenea, o provocare din punct de vedere tehnic și consumă mult timp. În schimb, procesul Route 2S permite certificarea produselor lansate pe baza experienței de pe teren, a defecțiunilor și a datelor de analiză. Acesta este un traseu util, care este susținut de circuitele integrate de interfață RTD AD7214-4 și AD7214-8, deoarece acestea au istoricul necesar. La fel de important este faptul că aceste circuite integrate includ multe funcții și caracteristici de diagnosticare și de autotestare care le fac să fie candidate potrivite pentru o astfel de certificare.

Conținut asociat

1. Cum se proiectează și se certifică sistemele de detecție de temperatură de rezistență (RTD) în condiții de siguranță funcțională
2. Realizarea simplă a unui sistem complet integrat de măsurare a temperaturii RTD cu 4 fire pentru aplicații de măsurare de înaltă precizie
3. Interfațarea și liniarizarea RTD